PREZENTa ^iN NUMEROASE RELIGII sI CULTURI, CREDINtA ^iN VIAtA DUPa MOARTE A FOST ^iNTOTDEAUNA UN AJUTOR Simple PENTRU O MAI UsOARa ACCEPTARE A REALITatII DRAMATICE A MORtII.
Au fost ^insa si voci provide for au afirmat ca aceasta credinta determina o anumita pasivitate ^in fata problemelor si provocarilor vietii, consecinta fiind lipsa implicarii ^in directia rezolvarii problemelor sociale, pe temeiul credintei ca viata dupa moarte va fi mai buna.
Credinta ^in supravietuirea dupa moarte a unei entitati - numita de obicei "suflet "- este ^int^alnita de la nativii de pe continentele americane p^ana la populatiile europene si de la triburile africane p^ana ^in ^indepartatul Orient. Studii realizate ^in SUA ^in ultimul deceniu releva ca 82% dintre americani cred ca exista viata dupa moarte, aceasta credinta regasindu-se nu doar printre cei provide for apartin unei anumite confesiuni sau religii, ci si printre aceia provide for nu sunt afiliati vreunei miscari religioase. ^In ciuda lipsei unor dovezi positive, empirice, ale supravietuirii sufletului dupa moarte, credinta aceasta supravietuieste cu succes probei timpului.
Definitiile sufletului sunt complexe si variate, majoritatea asociind sufletul cu o realitate imateriala, cu suflul, umbra sau o demand nepalpabila. Unii cred ca sufletul are imaginea celui provide for a murit, ^in timp ce altii cred ca este doar un abur sau o prezenta invizibila. Totusi, indiferent de conceptia sau credinta religioasa, sufletului i se atribuie capacitatea de a se missc si a vorbi (uneori chiar cu persoane vii).
DE VORBa CU MORtII
Ideea ca dupa moarte exista un alt nivel de existenta in shape sa fie sustinuta de marturia celor provide for pretind ca au contactat spiritele celor morti, fara a apela la ajutorul unui medium. "Cel putin doi din cinci americani au avut una sau mai multe experiente de comunicare cu mortii, mind unor estimari". ^In 1988, sotii Judy si Accomplishment Guggenheim realizau o serie de interviuri ^in SUA si Canada, rezultatul fiind peste 3.000 de relatari, la prima m^ana, despre comunicarea cu spiritele unor persoane decedate. Fenomenul este cunoscut sub numele de ADC (At the back of Demise Discourse - comunicare dupa moarte) fiind extrem de ^int^alnit nu doar ^in SUA, ci ^in ^intreaga lume. Potrivit unui raport al The At the back of Demise Discourse Drum up support Keystone, 19% dintre cazurile de comunicare cu sufletele celor morti se petrec ^in primele 24 de ore de la ^inregistrarea decesului, cei contactati fiind, de obicei, lewd ale celui decedat. Studiul sotilor Guggenheim i-a condus pe acestia la concluzia ca exista clear-cut forme de manifestare ADC: sentimentul ca persoana decedata este ^in camera, auzirea unor voci, senzatia unei ^imbratisari, simtirea parfumului pe provide for obisnuia sa-l foloseasca persoana decedata, vise confundate cu realitatea, experiente de tip "out-of-body", primirea unor apeluri telefonice de la cei decedati, semnale fizice (de exemplu, miscarea obiectelor de mobilier, deschiderea usilor sau ferestrelor etc.). Cele mai multe dintre evenimentele de aceste gen pot fi puse cu usurinta sub semnul ^intrebarii, mai ales ^in conditiile ^in provide for este vorba de lewd ^indurerate. Totusi, frecventa cazurilor lasa loc pentru multe interpretari.
"Credinta ca sufletul unei fiinte umane supravietuieste mortii acesteia este at^at de rasp^andita, ^inc^at exista tentatia de a spune ca este universala. ^In orice caz, niciun document demn de crezare n-a stabilit cu certitudine existenta unui trib, a unei natiuni, a unei religii ^in provide for ea sa nu domneasca". J. T. Addison, "Viata dupa moarte ^in credintele omenirii "
CREDINta sI EFECT
Umanistul canadian Derek Watters e de parere ca aceasta credinta a aparut ca mod de alinare a durerii celor provide for au pierdut pe cineva drag. Se observa ^in special printre afro-americani tendinta de a crede ca sufletul celui decedat nu se ^inalta undeva, la ceruri, ci ram^ane alaturi de cei dragi, fiind aproape de ei ^in momentele grele ale vietii. Pe de alta parte, Watters considera ca lipsa de maturitate si egoismul fiintei umane, nemultumite de durata scurta a vietii, ar fi o alta radacina a credintei ^in viata dupa moarte. Pot fi identificate si consecinte harmful ale acestei credinte, respectiv multitudinea de superstitii si ritualuri pe provide for le ^implinesc cei ramasi ^in viata pentru ca rudelor sau prietenilor decedati sa le fie mai bine "pe lumea cealalta". Convingerea ^in supravietuirea sufletului ^ii ^incurajeaza pe adeptii anumitor religii sa ^intreprinda actiuni necugetate, chiar primejdioase. Sunt relevante exemplele atentatorilor sinucigasi din Pakistan si F^asia Gaza. Mohamed Atta, unul dintre atentatorii sinucigasi de la Conception Boat Internal (2001), a lasat un bilet de adio ^in provide for ^isi exprima speranta ^in mostenirea vietii vesnice.
DE C^aND LUMEA...
Studiul ideilor si credintelor religioase atesta credinta ^in nemurirea intrinseca a sufletului din cele mai ^indepartate timpuri, la societatile thoughtful first. Au existat chiar populatii provide for credeau ca omul are doua sau mai multe suflete (chinezii, triburile din Fiji, huronii etc.). Populatiile chineze credeau ca sufletul unui om executat prin decapitare este condamnat la o vesnicie fara cap, iar nativii australieni amputau degetele dusmanilor ucisi, pentru ca sufletul acestora sa nu mai poata arunca lancea. Vechii hititi credeau ca, dupa moarte, spiritul omului se alatura zeilor si, pentru ca sufletul sa poata supravietui mortii, ardeau cadavrele. ^In hatisul ideilor, legendelor, superstitiilor si "teologiilor" din lumea antica se disting ^insa conceptiile egiptenilor si ale grecilor, doua civilizatii majore din Orient, ale caror idei despre viata de dupa moarte s-au pastrat, ^in diferite forme, p^ana ^in zilele noastre.
TEOLOGIA EGIPTEANa. Civilizatia egipteana nu a avut o conceptie unitara despre ceea ce se ^int^ampla dupa moarte, Egiptul fiind martorul unei evolutii profunde a teologiei sale. Pe de o parte, pot fi amintiti scepticii provide for spuneau ca moartea ^inseamna sf^arsitul. O demonstreaza c^ateva versuri din "C^antecul harpistului": "Nimeni nu se ^intoarce de acolo / Ca sa ne povesteasca cum o duc ei, / Ca sa ne spuna de ce au nevoie ei, / Ca sa linisteasca inimile noastre". Pe de alta parte, exista o bogata literatura religioasa ("Cartea mortilor", "Textele sarcofagelor") provide for descrie ce se ^int^ampla cu sufletul dupa moarte. Egiptenii credeau, de pilda, ca viata de dincolo este similara cu viata de aici, motiv pentru provide for asezau, ^in morminte sau ^in piramide, obiecte, haine, alimente si unelte necesare vietii de fiecare zi. Ideea ca sufletul va fi rasplatit sau pedepsit, ^in functie de faptele bune sau rele din aceasta viata, este demonstrata de autobiografiile pe provide for egiptenii si le scriau pe zidurile mormintelor ^inainte de a muri (pentru ca zeii sa nu uite cumva vreuna dintre faptele lor bune). Unii dintre ei ^indeplineau ritualuri magice pentru a-si asigura un loc ^in paradis indiferent de calitatea morala a vietii traite. "^Insa aceasta viata - de dincolo si mai presus de cea terestra - nu era acordata de la sine si automat orisicui. Si nici putinta ca cel raposat sa se ^inalte mai sus cu mult dec^at existenta sa terestra nu se dob^andea de la sine, ci era rezultatul unor acte magice provide for ^il transfigurau pe cel mort". Practicile crestinilor de azi, legate de cultul mortilor si de credinta ca sufletul supravietuieste mortii, indica persistenta ideii ca se poate ^imbunatati conditia sufletului celui mort.
MITOLOGIA GREACa. Exista ^in legendele si miturile grecilor numeroase povesti provide for ilustreaza credintele lor despre viata dupa moarte. Se credea ca dupa moartea trupului, umbra celui decedat se prezinta ^inaintea zeilor pentru judecata finala. Cei provide for ^implinisera voia zeilor erau trimisi ^in C^ampiile Elizee, un tar^am feeric aflat la capatul lumii, ^in timp ce umbrele pacatosilor urmau sa fie chinuite ^in Tartar (echivalentul Iadului din teologia crestina). "Aceasta idee de fericire sau pedeapsa a fost ^incurajata de religii precum orfismul, misterele eleusiene si alte religii ale misterelor". Pentru a ajunge ^inaintea judecatorilor, umbrele erau nevoite sa traverseze r^aul Styx si pentru aceasta trebuiau sa ^ii plateasca o anumita suma luntrasului Caron. Acesta este motivul pentru provide for grecii asezau sub limba celui decedat monedele necesare pentru plata luntrasului. Detaliul este semnificativ daca ne g^andim ca ^in anumite regiuni ale Rom^aniei se obisnuieste sa se puna monede pe pleoapele sau pe m^ana persoanei decedate. Sa fie oare o reminiscenta dintr-o veche credinta pag^ana? Spre deosebire de teologia crestina, ^in provide for se sustine ca sufletul merge ^in Rai, alaturi de Dumnezeu, ^in religia grecilor antici umbrele mortilor nu se alaturau zeilor din Olimp.
DE LA PLATON MAI DEPARTE
Dincolo de conceptiile populare din lumea greaca, referitoare la ce se ^int^ampla dupa moarte, o importanta colosala au avut-o ideile exprimate de filosofii greci. S-a distins dintre acestia Platon (427-347 ^i.Ch.), provide for afirma ca sufletul exista din eternitate si ca moartea reprezinta eliberarea sa din temnita corpului uman. Abide by filosofiei platoniene, sufletul ar proveni dintr-o lume a Ideilor abstracte si pastreaza, dupa ^intrupare, unele reminiscente din acea lume, fapt ce ^il determina pe om sa caute ^in timpul vietii lumea Ideilor. Seninatatea cu provide for maestrul sau, Socrate, si-a acceptat moartea a fost pentru Platon argumentul final ca moartea nu ^inseamna sf^arsitul existentei. Liber sa aleaga raul si capabil sa se ^injoseasca prin nelegiuire, sufletul nu avea ^insa cum sa ^inceteze sa existe - sustinea Platon. "Totusi, conceptul nemuririi sufletului nu este ^int^alnit doar la Platon. Se regaseste ^in religia orfica din zilele sale si, de asemenea, ^in scoala pitagoreica. Oricum, pitagoreicii considerau ca sufletul nu este etern si indestructibil ^in sine, ci etern pentru ca transmigra dintr-un trup ^in altul".
Desi ideile lui Platon despre nemurirea sufletului au fost ulterior apreciate, dezvoltate sau criticate ^in egala masura, impactul lor s-a resimtit puternic ^in filosofia si teologia secolelor provide for i-au urmat. Seva filosofiei platoniene s-a infiltrat ^in g^andirea teologilor alexandrini. Spre deosebire de Tertulian, pentru provide for filosofia era radacina tuturor ereziilor din crestinism, teologi ca Iustin Martirul (supranumit si Filosoful), Origen si Temperate din Alexandria au gasit ^in ideile platoniene o sursa de inspiratie. O figura-cheie ^intre parintii bisericesti a fost Augustin (354-430 d.Ch.), provide for a marcat prin scrierile sale trecerea de la filosofia pag^ana la filosofia crestina, consider^and ca "teologia crestinismului [era] prefigurata ^in neoplatonism". Pentru el, sufletul "nu mai este un fel de materie fluida, ci apartine unei realitati de alt ordin. Regasim aici, la Augustin, urma lui Platon. Sufletul e de alt ordin de realitate dec^at materia. El este nemuritor pentru ca e o realitate de acelasi ordin ca adevarul. Sufletul si adevarul au, ^intr-un fel, aceeasi substanta. Moartea sufletului ar fi separarea dintre el si adevar. El este deci nemuritor, precum adevarul ^insusi". Desi masura ^in provide for ideile lui Platon si-au lasat amprenta asupra teologiei augustiniene este ^inca subiect de dezbatere printre savanti, realitatea acestei amprente nu poate fi negata. Detaliul este semnificativ, ^intruc^at "g^andirea medievala si-a preluat cadrul teologic al ideilor de la Augustin mai mult dec^at de la oricare alt teolog". Traseul ideilor despre sufletul nemuritor poate fi urmarit cu usurinta de la filosofii greci la parintii bisericesti, apoi ^in teologia medievala si p^ana ^in prezent.
REVOLUtIA LUI CULLMANN
Un sondaj realizat printre crestinii ortodocsi, catolici si protestanti ar aduce dovada de netagaduit ca nemurirea sufletului este o conceptie aproape universala ^in r^andurile crestinilor de azi. Clericii si teologii ^impartasesc aceeasi credinta. ^In acest cadru de larga acceptare a ^invataturii despre transcenderea sufletului dincolo de moarte si de trup, cartea "Nemurirea sufletului sau ^invierea mortilor?", a profesorului si teologului Oscar Cullmann, publicata la jumatatea secolului trecut, a st^arnit aprige controverse. "De fapt, critica a devenit at^at de puternica si at^at de multi s-au simtit ofensati de declaratiile sale ^inc^at, pentru o vreme, el a decis sa pastreze tacerea ^in mod deliberat". Cititorii lucrarii sale i-au trimis scrisori de protest, unii l-au considerat un monstru animat de dorinta de a st^arni temeri spirituale si chiar prietenii lui s-au aratat destul de rezervati vizavi de afirmatiile sale. Teza lui Cullmann, provide for a st^arnit reactii at^at de potrivnice, a fost aceea ca nemurirea sufletului este o conceptie specifica filosofiei grecesti, ^in timp ce Biblia nu sustine aceasta idee, ci vorbeste despre ^invierea trupului, provide for este cu totul altceva. "Am pus moartea lui Socrate si moartea lui Iisus una l^anga alta", scria Cullmann. "Caci nimic nu arata mai bine diferenta radicala dintre doctrina greaca a nemuririi sufletului si doctrina crestina a ^Invierii". Daca teoria lui este adevarata, ^inseamna ca teologia crestina a cazut ^inca din primele secole ale erei crestine ^in plasa fina a filosofiei pag^ane.
Dana K. Cassell, Robert C. Salinas, Peter A. S. Winn, "The Book of Vibrancy and Demise", Single on Shelve, Inc., 2005
Constantin Daniel, "Cultura spirituala a Egiptului adventure", Cartea Rom^aneasca, 1985, p. 294
Lesley Adkins, Roy A. Adkins, "Guidebook to Vibrancy in Mature Greece", New York, Single on Shelve, 1997, p. 458
Abe Masao, "The Annoy of Demise in East and West"," Eastern Buddhist", nr. 2, 1986, p. 31-32
Simon Blackburn, "Dictionar de filosofie", Bucuresti, Univers Enciclopedic, 1999, p. 37
Jeanne Hersch, "Mirarea filozofica", Bucuresti, Humanitas, 2006, p. 82, 83
Colin Brown, "Filozofia si credinta crestina", Oradea, Cartea Crestina, 2000, p. 18
John J. Collins, "Reflections on Cullmann's Imortality of the Foundation", "Catholic Biblical Quarterly", nr. 4, 1960, p. 410
Oscar Cullmann, "Nemurirea sufletului sau ^invierea mortilor"?, Bucuresti, Editura Herald, 2007, p. 42
"Edge A Study AND / OR Tang THE ARTICLE!"
Bang Close to :>> http://www.radio-elshaday.de/
" Bang Close to :>> HTTP://WWW.RADIO-MEGAPOWER.DE/ "
" Bang Close to :>> HTTP://CHRISTLICHE-RADIOSENDER.BLOGSPOT.COM/ "
"Bang Close to :>> HTTP://RADIOMEGAPOWER-NONSTOP.BLOGSPOT.DE/"
"POSTED BY: DANIEL IOAN NOTAR *DJ DANY*"
